Sibiul – capitala gastronomică şi “Transilvania – ultimul colţ al Europei!”

Majoritatea materialelor de promovare despre Sibiu 2019 – regiune gastronomică europeană au ca suport două concepte relativ cunoscute, în ultimii ani: “Judeţul Sibiu – Poarta de sud a Transilvaniei” şi cugetarea prinţului Charles al Marii Britanii privind “Transilvania – ultimul colţ al Europei, unde vezi sustenabilitate şi putere de refacere a unui ecosistem pentru binele oamenilor şi pentru natură”. Selectând cele două puncte forte de promovare, administraţia publică judeţeană şi locală au transmis un prim mesaj tuturor partenerilor cât şi viitorilor beneficiari ai “noii regiuni gastronomice europene”.

Al doilea mesaj transmis este legat de componenţa consorţiului care va administra viitoarea regiune: administraţia publică judeţeană – reprezentată prin preşedintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, administraţia publică municipală, prin cele două municipii: Sibiu – reprezentată prin primar Astrid Fodor şi Mediaş – reprezentată prin primar Gheorghe Roman, principalul for ştiinţific al regiunii – Universitatea Lucian Blaga Sibiu- reprezentată prin rectorul Ioan Bondrea, principalul actor în turismul judeţean: Asociaţia Judeţeană de Turism – reprezentată prin preşedinte Alin Chipăilă şi comunitatea de afaceri: Camera de Comerţ pentru Comerţ şi Agricultură – reprezentată prin directorul general Eugen Iordănescu. Din puţinele apariţii în media naţională şi locală, deducem că este un proiect ambiţios care îşi propune să poziţioneze – în 2019 – regiunea Sibiului în elita gastronomică europeană, alături de cele 8 regiuni recunoscute gastronomice declarate până acum, astfel: în 2016 – Minho (Portugalia) şi Catalonia (Spania), 2017 – Riga-Gauja (Letonia), Lombardia de Est (Italia) şi Aarhus (Danemarca) iar în 2018:  Provincia Noord-Brabant (Olanda) şi Galway (Irlanda).

În dosarul de candidatură se menţionează că: „regiunea va cunoaşte o nouă etapă de dezvoltare prin redefinirea conexiunii stabile şi durabile între urban şi rural şi dezvoltarea unei identităţi gastronomice puternice, europene, care să conducă la o poziţionare mai bună în pieţele de producţie şi consum şi să contribuie la completarea şi diversificarea experienţei vizitatorilor în regiune”. Deşi direcţia de dezvoltare este vag enunţată, consorţiul  format va aloca 8,6 milioane de euro, fără să se precizeze perioada în care se vor aloca aceste fonduri.

În 18 ianuarie a.c., la sediul C.J. Sibiu au fost convocate toate primăriile din judeţul Sibiu, cu scopul de a fi încurajate în a contribui cu proiecte gastronomice asociate SRGE şi a identifica producătorii locali ce pot completa “CARTEA GUSTURILOR”, un program de identificare a structurilor de ospitalitate ce doresc să-şi prezinte oferta de “Mic dejun sibian”, cu meniuri din produse locale. Deja Cartea Gusturilor cuprinde 60 de unităţi din judeţ, consorţiul insistând pe acţiuni de calitate, ce pun în prim plan produse locale, identitatea gastronomică locală şi componenta educativă; s-a prezentat şi o listă de verificare cu principii de bună practică SRGE, ce trebuie respectate de toate primăriile în acţiunile ce vor fi întreprinse în acest an. Preşedinta Daniela Cîmpean, a prezentat echipele de legătură din cadrul C.J.Sibiu care vor asista fiecare zonă etno-geografică din judeţ, cele 5 echipe fiind formate din câte 3 persoane, coordonatorul echipelor fiind Doris Banciu, mail: doris.banciu@cjsibiu.ro. Echipa de contact pentru primăriile de pe Valea Hârtibaciului este formată din Ioana Deaconeascu – mail: ioana.deaconescu@cjsibiu.ro, Susana Hebian – mail: susana.hebian@cjsibiu.ro şi Maria Hoţea – mail: maria.hotea@cjsibiu.ro.

Pentru toţi cei care doresc să se implice activ în acest program, Consorţiul prin directorul Eugen Iordănescu ne-a comunicat câteva din ideile dezbătute şi agreate, consemnate şi în dosarul de candidatură: se vor încuraja producătorii locali şi afacerile locale în domeniul producerii hranei şi în domeniul culturii gastronomice, atelierele gastronomice tradiţionale în satele regiunii, promovarea gospodăriilor ţărăneşti şi a unor circuite gastronomice sau dezvoltarea unor programe publice de susţinere a micilor producători şi a IMM-urilor în domeniul gastronomiei şi a industriei ospitalităţii în regiunea Sibiu. O parte din cele 25 de programe au fost deja popularizate de mass-media: Mic Dejun Sibian, Forumul Sibian de Gastronomie, Circuite gastronomice zonale şi locale, Pieţe Locale (zilnice şi sezoniere), Oaspeţi la gospodari, Banca de soiuri şi resurse locale, moneda SibCoin, bucătăria regională = “bucătăria ciobănească”, etc. S-a enunţat şi o posibilă politică publică ce doreşte utilizarea unor tacâmuri biodegradabile, într-o campanie ecologică în care se speră ca în judeţul Sibiu să nu mai fie utilizat plasticul, etc. Pe viitoarea Agendă a Comunităţii se vor regăsi multe din proiectele locale se vor fi promovate în 2019!

Prezent la manifestare, am considerat oportun şi necesar să amintesc reprezentanţilor Consorţiului – dar şi auditoriului – că o politică publică de mare rezonanţă ar putea fi obiectivul: “ÎN JUDEŢUL SIBIU NU SE CULTIVĂ ORGANISME MODIFICATE GENETIC”, iniţiativă care a fost promovată de Gazeta Hârtibaciului, încă din anul 2007, într-o campanie sub titlul “SALVAŢI CIURDA SATULUI”, ce s-a dorit un semnal de alarmă privind pierderea treptată a identităţii sudului Transilvaniei.

Ce facem cu organismele modificate genetic şi în primul rând cu porumbul modificat genetic? Dorim o agricultură ecologică sau o agricultură intensivă cu mari producţii la ha, şi cu alimente ce nu mai stimulează imaginaţia nimănui în a le gusta? AICI NU SE CULTIVĂ O.M.G.-URI! – o campanie de promovare a turismului ecologic! (va urma)